Răspunsul lui Dragnea și Tăriceanu după criticile dure primite de la Comisia Europeană. „Îngrijorările” pe care șefii Parlamentului le transmit la Bruxelles

„Ne exprimăm îngrijorarea în legătură cu privire la modul incorect în care a fost informată Comisia Europeană în ceea ce privește transparența dezbaterilor pe tema justiției din România. Pentru a clarifica aceste aspecte, vă facem cunoscut faptul că, dezbaterea privind acest subiect a început cu mult înainte ca legile în cauză să fie discutate și adoptate în Parlament. Dialogul a fost coordonat, într-o primă fază de către Guvernul României, prin Ministerul Justiției, cu participarea și consultarea tuturor organizațiilor relevante: Consiliul Superior al Magistraturii, asociațiile judecătorilor, procurorilor și avocaților, reprezentații societății civile și ai mediului academic. În acest cadru, toți cei preocupați de reforma justiției au avut ocazia de a formula amendamenteși observațiide care s-a ținut seama în procesul de legiferare.”, se arată în scrisoarea comună a lui Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu.

Cei doi lideri ai Parlamentului se declară surprinși că fostul guvern condus de Dacian Cioloș nu a fost criticat când a modificat codurile penale, mai ales în contextul în care, acum, „316 amendamente care au fost adoptate la cele trei legi privind sistemul judiciar din România, 229 au fost propuse de către Consiliul Superior al Magistraturii, iar aproape toate celelalte au venit din partea sau au fost susținute de asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor”

„În acest context, preocupările exprimate de Comisie sunt cel puțin surprinzătoare, mai ales că această preocupare pentru o transparență și consens nu s-a manifestat din partea Comisiei atunci când, guvernul precedent, condus de domnul Dacian Cioloș, a modificat pe 18 mai 2016, 13 articole din Codul penal și 101 articole din Codul de procedură penală, prin ordonanță de urgență, fără nicio dezbatere publică și fără acordul sau măcar consultarea Consiliului Superior al Magistraturii și a asociațiilor profesionale din domeniu.” mai spun Dragnea și Tăriceanu, găsind însă și o explicație pentru tratamentul diferențiat:

„Din acest motiv, diferența diametral opusă a atitudinii reprezentanților Comisiei în două momente esențiale privind dezbaterile din România pe tema justiției nu poate fi pusă decât pe seama modului în care a fost informată Comisia de către diversele surse din mediul românesc.”

Reacția celor doi lideri de la București continuă prin sublinierea faptului că reprezentanții Comisiei Europene s-au grăbit să reacționeze înainte ca judecătorii Curții Constituționale să se pronunțe pe modificările aduse legilor justiției.

„Ne-am fi așteptat, desigur, ca analiza Comisiei asupra dezbaterilor dinRomânia să fi avut loc după pronunțarea Curții Constituționale asupra tuturor celortrei legi privind sistemul judiciar, astfel încât descrierea să se raporteze la o imaginecuprinzătoare și obiectivă a reformei justiției din România. În acest sens, subliniemfaptul că mecanismele de control constituțional asupra modificărilor celor trei legiprivind sistemul judiciar se află în plină desfășurare, iar Curtea Constituționalăurmează să se pronunțe”, subliniază președinții celor două camere ale Parlamentului.

La fel de surprinzătoare pentru Dragnea și Tăriceanu este și preocuparea Comisiei cu privire la discuțiile din Parlamentul României asupra modificării Codului penal și a Codului de procedură penală, în condițiile în care România are obligația ca până la finalul lunii martie să transpună în legislația națională prevederile Directivei privind consolidarea prezumției de nevinovăție.

„Deși dezbaterea este încă într-un stadiu incipient, vă informăm că toate amendamentele propuse până în acest moment au fost izvorâte din principiile enunțate în acea Directivă. Ne manifestăm toată deschiderea pentru o colaborare cât mai strânsă, dar bazată pe adevăr și informare reciprocă corectă”, au mai scris Dragnea și Tăriceanu.

Totodată, cei doi șefi ai Parlamentului României își exprimă speranța că ridicarea MCV se va produce în curând.

„Ne exprimăm la rândul nostru speranța că vom încheia cu succes Mecanismul de Cooperare și Verificare, în actualul mandat al Comisiei Europene.” subliniază cei doi în scrisoare.

Comisia Europeană a avertizat, miercuri, România că ridicarea MCV va fi posibilă în condițiile în care reformele în domeniul justiției sunt ireversibile și face apel la Parlamentul de la București să regândească actiunile în acest sens și să țină cont de avizul Comisiei de la Veneția.

„Urmărim cu îngrijorare evoluțiile recente din România. Independența sistemului judiciar românesc și capacitatea sa de a combate în mod eficace corupția constituie pietre de temelie fundamentale ale unei Românii puternice în cadrul Uniunii Europene. O condiție esențială pentru a putea renunța treptat la mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) este ca progresele realizate până acum în cadrul acestuia să fie ireversibile”, se arată într-o declarație comună a președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și prim-vicepreședintelui Frans Timmermans.

Potrivit oficialilor europeni, în cel mai recent raport MCV, Comisia a subliniat faptul că Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparența totală a procesului legislativ privind legile justiției și a precizat că un proces în care independența sistemului judiciar și punctul de vedere al acestuia sunt apreciate și în care se ține seama de avizul Comisiei de la Veneția reprezintă o condiție prealabilă pentru sustenabilitatea reformelor.

„Evenimentele de până acum nu au contribuit cu nimic la rezolvarea acestor preocupări. Comisia face apel la Parlamentul României să regândească acțiunile propuse, să lanseze dezbaterea conform recomandărilor Comisiei și să construiască un consens la scară largă cu privire la calea de urmat”, se mai arată în declarația comună a lui Juncker și Timmermans.